Malachit

Malachitul își poartă verdele în benzi concentrice, ca niște ochi sau valuri.

E un carbonat de cupru, iar desenul îl primește pe măsură ce apa bogată în cupru reacționează lent în zonele de oxidare ale zăcămintelor.

Fiecare piesă are un model unic, niciodată identic cu altul.

Rusia țaristă l-a iubit la scară monumentală: în Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, faimoasa «Sală Malachit» e îmbrăcată în peste două tone de malachit din Munții Urali.

Opt coloane întregi sunt placate cu «aurul verde» al Romanovilor, prin tehnica «mozaicului rusesc».

Fabergé îl folosea în obiectele sale de artă, iar din vechime era măcinat ca pigment verde și fard egiptean.

Culoarea variază de la verde-deschis la verde închis, cu benzile sale caracteristice. Cele mai multe exemplare vin azi din Congo.

Asociat cu transformarea, protecția și echilibrul emoțional, malachitul e o piatră vie.

Cu duritatea de doar 3,5–4 e moale și sensibil la acizi și căldură.

Conținând cupru, praful său nu trebuie inhalat; se șterge doar cu o lavetă uscată, ferit de apă.

Aspectul său decorativ se pune frumos în valoare în argint 925.